|
|
|
Durata si drepturile patrimoniale
Autor : Iulian Serbanescu
O problema juridica deosebita este data de durata protectiei legale a
programelor de autor, atīt a celor distribuite cu licenta, cāt si a celor
ce intra īn categoriile freeware, freesoftware, shareware si public domain,
precum si de durata drepturilor de autor. Protectia legala este asigurata
īn functie de situatia īn care se īncadreaza programul. Conditia esentiala
ce ar trebui īndeplinita pentru ca protectia legala sa functioneze este
aceea ca programul sa fie īnregistrat la Oficiul Romān pentru Drepturile
de Autor (ORDA) si īn Registrul Programelor de Calculator, registru care
se gaseste la Agentia Nationala pentru Comunicatii si Informatica (ANCI).
Din momentul īnregistrarii, programul beneficiaza de protectie legala
pentru drepturile de autor, indiferent pe ce pozitie se afla acesta, ca
autor unic ori ca autor angajat, ori pentru situatia cānd autor este considerata
firma producatoare. Daca ne aflam īn situatia īn care un autor distribuie,
indiferent de forma, un program ce-i apartine, dar pe care nu l-a īnregistrat
la ORDA (formalitatea īnregistrarii la ORDA este o conditie esentiala
pentru existenta dreptului de autor), atunci el nu beneficiaza de protectia
legala a muncii sale, si nici nu poate avea pretentii īn momentul īn care,
un alt autor pornind de la programul sau sau de la o parte a acestuia
creeaza o alta versiune pe care o īnscrie la ORDA sub numele sau.
Deci legea protejeaza atāt forma cu care este adusa la cunostinta publicului
opera, respectiv programul soft, cāt si baza pe care a fost creat acel
program. Īn cazul īn care se copiaza o versiune protejata, autorul poate
cere despagubiri pentru faptul ca i-a fost folosita ideea fara acordul
sau direct. Durata de protectie a drepturilor patrimoniale (adica drepturile
banesti ce i se cuvin autorului de produse soft) este prevazuta īn legea
8/1996, care īn articolul 30 prevede ca: "Drepturile patrimoniale asupra
programelor pentru calculator dureaza tot timpul vietii autorului, iar
dupa moartea acestuia se transmit prin mostenire potrivit legislatiei
civile pe o perioada de 50 de ani", acest termen fiind valabil numai pentru
autorii particulari de programe pentru calculator, īntrucāt cei angajati
sunt deposedati de drepturile lor patrimoniale. Durata vietii autorului,
plus īnca 50 de ani, este un termen prevazut īn majoritatea legislatiilor
lumii si este īn deplin acord cu dispozitiile articolului 7 din Conventia
de la Berna si Directiva Comunitara din 14 mai 1991. Legea cadru a Organizatiei
Mondiale a Proprietatii Intelectuale (OMPI) a prevazut un termen de 25
de ani, calculat de la data aparitiei programului.
Exista mai multe posibilitati de a stabili durata de protectie pentru
autorii angajati, cei care nu au īncheiat vreo conventie speciala cu persoana
care i-a angajat pentru a cere dreptul de a fi "adevaratul parinte" al
programului. Prima este cea de la art. 30 din legea 8/1996 si presupune
ca dupa semnarea contractului de munca, persoana juridica angajatoare
dobāndeste asupra viitorului program un drept patrimonial egal īn durata
cu cel stabilit pentru autorul programului aflat īn situatia discutata
mai sus. Aceasta varianta īnseamna ca angajatorul devine din punct de
vedere legal un titular de drepturi patrimoniale exact ca autorul liber,
iar adevaratul autor, adica cel angajat, este deposedat de dreptul lui,
el avānd doar statutul de salariat.
A doua posibilitate īnseamna aplicarea regulilor de cesiune, ceea ce
presupune un drept patrimonial limitat īn favoarea persoanei care angajeaza
pe o perioada de 3 ani. Este solutia data de art. 44 al aceleiasi legi,
potrivit caruia pentru operele create īn cadrul unui contract individual
de munca, īn lipsa unor clauze care sa specifice termenul pentru care
au fost cesionate, termenul de autor fiind de 3 ani de la data predarii
operei. O ultima varianta este aceea a autorilor de programe care sunt
si ei deposedati de drepturile lor fara sa fi īncheiat o conventie cu
persoana care i-a angajat. Aici legea prevede ca autorul este practic
īndreptatit la o remuneratie dintr-un anume procent realizat din profitul
obtinut prin valorificarea programului pe tot timpul vietii sale, iar
mostenitorii sai pe o durata de 50 de ani.
Aceasta ultima varianta este
din pacate doar o prevedere legala fara acoperire reala, īntrucāt īn viata
de zi cu zi nu se gasesc angajatori dispusi la un asemenea compromis,
cum de asemenea nici varianta conventiei prealabile dintre angajator si
angajat referitoare la drepturile patrimoniale ale aceluia din urma nu
se realizeaza, singura varianta care se īntālneste atāt la noi cāt de
altfel īn toata lumea este doar aceea īn care autorul este salariat, iar
remuneratia se stabileste negociat dar cu mult sub cuantumul platii pe
care ar fi obtinut -o parte din drepturile sale de autor.
Cāt de liber este un program free Cum am mai spus, o categorie aparte
este cea a programelor de tip freeware, freesoftware, shareware si public
domain, deoarece ele se pot afla īn situatia pe care am prezentat-o, īn
sensul de a nu fi īnregistrate la ORDA, iar atunci acel autor nu poate
avea absolut nici o pretentie de la acei utilizatori care se folosesc
de creatia sa, modificānd-o dupa bunul lor plac. Freeware este un program
pentru calculator cedat gratuit si uneori disponibil prin internet sau
prin grupurile de utilizatori. Un producator de programe independent poate
oferi un produs sub forma de freeware, fie pentru satisfactia sa personala,
fie pentru a vedea reactia utilizatorilor interesati, eventual la versiuni
preliminarii celor finale. Producatorii de freeware īsi pastreaza adesea
(cu conditia īnregistrarii la ORDA) toate drepturile de autor si utilizatorii
nu sunt īntotdeauna liberi sa copieze sau sa distribuie mai departe astfel
de produse. Freesoftware este software distribuit gratuit si īnsotit de
codul sursa. Utilizatorii sunt liberi sa-l foloseasca, sa-l modifice sau
sa-l distribuie mai departe, cu conditia ca modificarile sa fie marcate
clar si specificatia de copyright a autorului original sa nu fie stearsa
sau modificata. Spre deosebire de freeware, īn cazul caruia utilizatorul
uneori nu are permisiunea de a efectua modificari, software-ul gratuit
este protejat de un contract de acordare a licentei. Software-ul gratuit
este un concept introdus pe piata de Free Software Foundation din Cambridge,
Massachusetts. Aici ne aflam īn situatia pe care am analizat-o, deoarece
acele programe, aflate sub protectia licentei, sunt īnregistrate la un
organism national sau international de gestionare a drepturilor de autor.
Shareware este software-ul pentru care au fost īnregistrate drepturile
de autor si care este distribuit pentru a fi īncercat de potentialii cumparatori.
Utilizatorilor li se solicita ca, īn cazul ca vor sa continue folosirea
programului dupa perioada de proba, sa plateasca autorului o anumita suma
de bani. Public domain (domeniul public) reprezinta un set de lucrari,
care contin munca creativa, cum ar fi carti, piese muzicale, sau programe,
care nu intra sub incidenta legii dreptului de autor, sau a altui sistem
de protectie.
Lucrarile de domeniu public pot fi copiate, modificate sau utilizate
gratuit, īn orice mod si cu orice scop. Multe din informatiile, textele
si programele din internet sunt de domeniu public, dar lucrarile cu drepturi
de autor īnregistrate chiar daca au fost introduse pe internet, nu apar
īn domeniu public. Aici, īn replica, intra asa numitele proprietary software,
adica programul pentru care au fost īnregistrate drepturile de autor de
catre o persoana sau o firma si care nu poate fi utilizat decāt prin cumpararea
unei licente sau prin obtinerea acordului posesorului. Acestea sunt problemele
pe care le ridica drepturile de autor īn raport cu durata lor de protectie
si īn raport cu situatiile ce se creeaza prin existenta unor posibilitati
de distribuire de tipul celor analizate, mai ales ca dupa cum am vazut
situatiile pot fi chiar foarte complexe.
Acest articol a aparut in revista PC Magazine Romania, Februarie 2001
webmaster@pcmagazine.ro
Nota
Dreptul de autor pentru acest articol apartine in totalitate si in mod exclusiv autorului acestuia .
|
